Ion

Ion este, probabil, într-un fel de clasament all time, cel mai citit roman românesc. A¿a cum în poezie supremäia pare sa-i revina Luceafarului eminescian. Paradoxul este ca din aceasta faima (alimentata inclusiv de manualele ¿colare) prozatorul nu pare sa fi tras prea mare profit de imagine. Cunoscut ca autor al primului roman românesc modern, Rebreanu n-a fost feti¿izat de publicul larg. El e înca perceput ca vocea discreta, aproape inaudibila, din spatele unei capodopere. Portretul interior al omului e adeseori uitat, acestuia preferându-i-se portretele personajelor sale. ¿tim îndeob¿te mai pu¿ine despre omul Rebreanu decât despre George Bulbuc sau Macedon Cercetäu. Iar asta în condi¿iile în care opera lui memorialistica e impresionanta. (Iar aventura editarii jurnalului sau constituie ea însäi un roman). Ar fi timpul, acum, la aproape un secol de la apari¿ia lui Ion (se va împlini peste ¿ase ani) sa facem pu¿ina dreptate ¿i sa ne întrebam cu ce eforturi de con¿tiin¿a a fost posibila scrierea unei asemenea car¿i inaugurale. Surprizele vor fi majore.